Rezultate infoeducatie

PLAN OPERAŢIONAL

an şcolar 2016-2017

            PROGRAMUL: Calitatea procesului instructiv - educativ

ŢINTA  STRATEGICĂ:  Creşterea  calităţii  procesului  instructiv-educativ  pentru  dezvoltarea  armonioasă  a  personalităţii  elevilor,  prin formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora, în spiritul educaţiei incluzive şi a valorilor democraţiei

ACTIVITATEA I: Centrarea procesului instructiv-educativ pe elev, prin implicarea activă a acestuia în propria formare

ACTIVITATEA II: Monitorizarea progresului în procesul intructiv-educativ

ACTIVITATEA III: Organizarea eficientă a procesului instructiv-educativ

ACTIVITATEA IV: Formarea şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice

ACTIVITATEA V: Pregătirea evaluărilor naţionale la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a şi a admiterii în învăţământul liceal

PROGRAMUL: Condiții de studiu și de siguranță

ŢINTA STRATEGICĂ: Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate

ACTIVITATEA I: Asigurarea resurselor pentru începerea în bune condiții a anul şcolar 2016-2017

ACTIVITATEA II: Analiza si diagnoza  activității educaționale pentru anul școlar 2015-2016

ACTIVITATEA III: Proiectarea si organizarea activității pentru anul școlar 2016-2017

ACTIVITATEA IV: Organizarea resurselor umane

ACTIVITATEA V: Menținerea în spațiul şcolar a unui climat de siguranţă fizica și psihică pentru elevi şi personalul didactic şi nedidactic

ACTIVITATEA VI: Organizarea şi desfăşurarea în bune condiții și în acord cu reglementările legislative în vigoare a examenelor de corigenţă

ACTIVITATEA VII: Monitorizarea mişcării elevilor şi frecvenţei pe parcursul anului şcolar

            PROGRAMUL: Realizarea de activități educative pentru exersarea în școală a calității de cetățean european

ŢINTA STRATEGICĂ: Creşterea interesului elevilor şi cadrelor didactice pentru realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea practicilor democratice, orientarea elevilor spre realizarea în viaţa publică, exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean

ACTIVITATEA I: Întărirea rolului Consiliului Şcolar al Elevilor în viaţa şcolii

ACTIVITATEA II: Crearea cadrului potrivit manifestării personalităţii elevilor şi interiorizării valorilor morale

        PROGRAMUL: Managementul la nivelul clasei și al școlii

ŢINTA STRATEGICĂ: Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în scopul eficientizării activităţilor şi al adecvării la

nevoile exprimate de beneficiari

ACTIVITATEA I: Îndeplinirea atribuţiilor manageriale la nivelul clasei şi al şcolii

ACTIVITATEA II: Monitorizarea corectitudinii întocmirii şi eliberării actelor de studii şi a documentelor şcolare

ACTIVITATEA III: Desfăşurarea şedinţelor Consiliului de Administraţie şi Consiliului Profesoral

ACTIVITATEA IV: Completarea Raportului anual de evaluare internă de către CEAC

    PROGRAMUL: Dimensiunea europeană a școlii

ŢINTA STRATEGICĂ: Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de parteneriate la nivel local, naţional şi european

ACTIVITATEA I: Implicarea cadrelor didactice în programul Erasmus+

ACTIVITATEA II: Dezvoltarea relaţiei cu comunitatea

ACTIVITATEA III: Extinderea si eficientizarea parteneriatelor

Propunător ,

Prof. Crețan Ciprian Florentin                                               Aprobat de Consiliul de Administratie………………

Școala Gimnazială “Ștefan cel Mare” 

Comuna Putna, județul Suceava

Strada Principală

Cod poștal 727455

Telefon/fax 0230414153 e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ

2016-2020

PROPUNĂTOR

PROFESOR CREȚAN CIPRIAN FLORENTIN

CUPRINS

ARGUMENT

1. I. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

1.1.  Elemente de identificare a unităţii şcolare

1.2.  Scurtă istorie a organizaţiei

1.3.  Analiza informaţiilor

1.3.1.Analiza informaţiilor de tip cantitativ şi calitativ

1.3.2.Cultura organizaţională

1.4.  Analiza complexă a comunităţii

1.5. Context legislativ

1. II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORGANIZAŢIEI ŞI DIRECŢIILE DE EVOLUŢIE

2.1.Misiune şi viziune

2.2.Ţinte strategice

2.3.Opţiuni strategice

III.  IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

1. IV. EVALUAREA STRATEGIEI

ARGUMENT

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2016-2020 s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii.

Planul de dezvoltare instituţională are în vedere eliminarea "punctelor slabe", a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea "ameninţărilor" sau atenuarea efectelor acestora.

         Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea "punctelor tari" (care reprezintă capitalul de referinţă) şi a "oportunităţilor" oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.

         Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi calificare reclamate de societate.

         Analiza  condiţiilor  socio-economice  şi  proiectarea  traiectoriei  de  dezvoltare  s-a  făcut  pe  baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Local Putna, Primăria Putna şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava.

         S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetele de părinţi, de reprezentanţii comunităţii locale şi de agenţii economici - parteneri tradiţionali ai instituţiei.

         Programele Ministerului Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunt temeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2016-2020.

         Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să promoveze incluziunea, valorile şi practicile societăţii  democratice. Misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa privată şi publică.

         Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială “Ștefan cel Mare” Putna ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională  a  colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire a elevilor.

         Planul de dezvoltare a şcolii reprezintă o necesitate în prisma alinierii organizaţiilor şcolare la cerinţele reformei din învăţământ, a desăvârşirii autonomiei unităţilor şcolare şi a creşterii nevoilor de educaţie a membrilor colectivităţii.

Şcoala fiind un element de bază în viaţa comunităţii, dezvoltarea ei va atrage după sine şi dezvoltarea comunităţii şi invers.

1. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN

• ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ŞCOLARE:

Denumirea unităţii de învăţământ : Şcoala cu clasele I-VIII ,, Ștefan cel Mare” Putna

Nivelurile de învăţământ existente în unitate: prescolar, primar şi gimnazial

Forma de finanţare: de stat

Adresa unităţii de învăţământ: Putna, nr. 251A

Localitate/ judeţ: Putna, jud. Suceava

Cod poştal: 727455

Telefon/Fax : 0230414153

E - mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Site Web: www.scoalaputna.blogspot.com

• SCURTĂ ISTORIE A ORGANIZAŢIEI

Primele forme de organizare a învăţământului la Putna sunt legate de acţiuni ale Bisericii Ortodoxe Române, centru de iradiere a culturii sub diferitele ei forme de manifestare.

Între 1470 şi 1585 au fost dascăli la Putna: Eustatie Protopsaltul, Antonie  Protopsaltul, ritorul Lucaci şi alţii, şcoala începând o nouă perioadă o dată cu reforma iniţiată de Grigore Ghica în 1747.

 În momentul anexării Bucovinei la Imperiul Habsburgic, în localitatea Putna exista o şcoală elementară cu caracter confesional.  Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu a construit la 1 ianuarie 1779 în preajma „vechii mănăstiri”(în preajma bisericii de lemn de la Putna) o „şcoală mare şi o şcoală mică, tot sub un acopărământ”.  În anul 1813 se hotărăşte de către Cancelaria Aulică şi Comisia Aulică a Studiilor înfiinţarea a 17 şcoli elementare în Bucovina, între care una şi în Putna.  În anul 1858, şcoala mănăstirească devine şcoală poporală, care, în continuare, era susţinută financiar  de călugării de la mănăstirea Putna.

Localul şcolii din centrul comunei a fost dat în funcţiune în 1901 cu 4 clase de elevi, în care erau înscrişi 329 de copii. Şcoala poseda o grădină de 32 de ari, fiind înzestrată cu toate facilităţile necesare.

Cu toate greutăţile provocate de desfăşurarea celui de al II-lea război mondial, învăţământul a continuat să funcţioneze.    Activitatea culturală se desfăşura în cadrul societăţii de literatură „Daniil Sihastrul”, în Cercul Gospodinelor Române, în cadrul Căminului Cultural şi a Crucii Roşii.  

Creşterea numărului de elevi, în special datorită prelungirii învăţământului obligatoriu la 10 ani, impunea ca o necesitate construirea unui nou local. Ca urmare se construieşte un nou corp de şcoală, pe baza proiectului de şcoală rurală din anul 1979, din zidărie portantă, grinzi prefabricate şi beton armat, acoperit cu plăci de azbociment, care a fost pus în funcţiune în 1982. În anul 1984 se realizează terenul de sport. Instituţia de învăţământ a primit numele „Ştefan cel Mare” la 11 noiembrie 1999, având personalitate juridică şi următoarele structuri: Şcoala Gimnazială Gura Putnei, Grădiniţa cu program normal Putna şi Grădiniţa cu program normal Gura Putnei.

     Şcoala Gimnazială Gura Putnei, integrată ca structură a şcolii  Putna începând din anul 1999, a fost construită în anul 1873, din cărămidă, ultima reparaţie integrală fiind gata în septembrie 2016.. La Gura Putnei există  o grădiniţă, cu două săli de clasă, în  suprafaţă de 84 m.p, construită în anul 1945.

• ANALIZA INFORMAŢIILOR

• Analiza informaţiilor de tip cantitativ şi calitativ

BAZA MATERIALĂ A ŞCOLII

Spații școlare:

Școala Putna(un singur schimb de învățământ): două clădiri cu autorizație sanitară de funcționare:

 - corpul A cu parter si etaj, 6 săli de clasă, cancelarie, un laborator fizică – chimie, un centru de documentare si informare, un laborator AEL, birou secretariat si contabilitate, birou director, cabinet asistență psihopedagogică, grupuri sanitare in  interior, apa potabila, canalizare, teren de sport(38/19).

              - corpul B – parter, 6 săli de clasă, cancelarie, spatiul cornul si laptele, biblioteca(10.000 volume), grupuri sanitare in interior, apa potabila, canalizare.

Corpurile Asi B dispun de un sistem de incalzire realizat de o centrala care foloseste lemnul.

Gradinița cu program normal  Putna: o clădire cu trei săli de grupă, grupuri sanitare situate in interior, apă potabilă. Incalzirea e realizeaza cu ajutorul sobelor.

Școala Gura Putnei: o clădire cu parter si etaj, patru săli de clasă, biblioteca(2000  volume), spatiul cornul si laptele, cancelarie, grupuri sanitare interioare,apă potabilă, un teren de sport(28/12). Incalzirea se realizeaza cu o centrală termică pe lemne. Învățământul se desfășoară în două schimburi, ciclul primar având ore dimineața.

Grădinița cu program normal Gura Putnei: o clădire cu două săli de grupă, grupuri sanitare interioare, apă potabilă. Încălzirea se realizează cu sobe.

Tehnică de calcul:

• reţea de 26 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică, birouri şi cabinete
• tablă interactivă SmartBoard
• imprimante
• copiatoare
• scannere
• flipchart-uri

Audio - video:

• 4 videoproiectoare
• 2 televizoare

-           5 laptopuri

• staţie de amplificare

Comunicaţii:

• 2 linii telefonice
• fax
• conexiune la internet

            RESURSE INFORMAŢIONALE

Bibliotecă şcolară

            Fond carte 15000 volume

            Colecţia de periodice

            Tribuna învăţământului

            Monitorul de Suceava

            National Geographic

            Magazin Istoric

            Magazin

 Internet

RESURSE FINANCIARE

Surse de finanţare:

            Bugetul local - Consiliul Local Putna

            Bugetul de stat

            Sponsorizări- donaţii

În prezent nivelurile de învăţământ existente sunt: învăţământ prescolar, primar şi învăţământ gimnazial în filieră educaţională normală, de stat.

RESURSE UMANE

Cadre didactice în anii școlari 2014/2015, 2015/1016 și 2016/2017

Situația cadrelor didactice în anul școlar 2016/2017

Personal didactic auxiliar: un secretar și un contabil

Personal nedidactic: doi muncitori, trei îngrijitoare.

Efective de elevi în anii școlari 2014/2015, 2015/1016 și 2016/2017

Elevii şcolii se remarcă printr-o bună participare la olimpiadele şi concursurile şcolare, ei participând la toate olimpiadele şcolare pe specialităti, concursuri judeţene şi naţionale, concursuri artistice şi sportive, activităţi extraşcolare. În anul școlar 2015-2016 s-au obținut următoarele rezultate:

Concursul Național de Biologie „G. E. PALADE” – faza județeană, prof. Crețan Simona: Chelba Anisoara – clasa a VI-a Gura Putnei, Ursachi Delia  – clasa a V-a a Gura Putnei, Chelba Ionela – clasa a  V-a Gura Putnei – mențiuni

Olimpiada de religie, profesor preot Negrea Bogdan: Locul II la nivel județean: Roman Elena clasa a VIII-a, Râmbu Iuliana – clasa a VI-a A.

Scoala Putna – turneu semifinal național fotbal “Hagi Danone” – prof. Ursachi Adrian

Festivalul interjudețean „ZILELE SPORTULUI ȘCOLAR”- Prof. Ursachi Adrian, Crețan Ciprian:

Locul I – Fotbal băieți cl. VII-VIII

Ștafeta fete 4x300m – cl. V-VI

Locul II

Fotbal fete – cl. I-IV

Ursachi Delia – șah fete – locul II

Chelba Ionela – șah fete – locul II

Maricica Loredana – clasa a VI – 50m

Ilaș Gabriela 50m Locul III

 Parasca Florentina – 50m

Cenușă Ciprian, Gîngă Alin – tenis de câmp

 Școala noastră a fost organizatoarea în anul școlar 2015/2016 a doua evenimente majore:

• Concursul National Interdisciplinar Cultura si Spiritualitate Românească – 27-29 iunie(100 elevi, 42 insotitori, 18 inspectori scolari)
• Festivalul Zilele Sportului Șoclar – ediția a XVI-a – concurs județean cu participarea a 1300 de elevi de la 32 de școli din județul SUceava

1.3.2.   Cultura organizaţională

Şcoala este caracterizată printr-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt cooperarea, munca în echipa, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertatea de exprimare. Climatul organizaţiei şcolare este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism. Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Tipul  dominant  de  cultura    pentru    organizația  noastră  este  cultura  de  tip  sarcină.  Sarcinile  sunt distribuite în raport cu potențialul membrilor organizației, urmărindu-se valorificarea optima   a acestuia. Relaţiile interpersonale existente permit manifestarea unor valori  precum  cooperarea,  munca în  echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertatea de exprimare, dorinţa de afirmare. Cadrele didactice, întregul personal didactic auxiliar şi nedidactic au posibilitatea să îşi pună în valoare CREATIVITATEA şi în acelaşi timp să dea dovadă de RESPONSABILITATE, construind şi realizând activităţile specifice propuse, adaptate domeniului lor de pregătire. Managementul este unul transparent, flexibil, stimulativ, bazat pe încrederea în oameni, în capacitățile lor creative și de autocontrol. A fost elaborat Regulamentul  Intern care cuprinde norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice si personalului nedidactic.

Valorile care dau coerenţă şi perspectivă activităţii noastre sunt:

Dezvoltare: Vom urmări perfecţionarea continuă a personalului angajat pentru dezvoltarea copetenţelor profesionale şi personale, dotarea cu echipamente, resurse materiale şi instrumente de lucru.

Calitate şi eficienţă: Vom furniza servicii de calitate, care să contribuie la creşterea calităţii activităţii instructiv - educative din şcoală, prin seriozitate, folosind experienţa şi  implicând toţi actorii educaţionali. Lucrul în echipă: Vom dezvolta un climat de muncă pozitiv, armonios, bazat pe seriozitate, toleranţă şi demnitate, dezvoltarea spiritului civic, folosind metode participative şi consultative.

Colaborare: Vom promova respectul reciproc şi cooperarea, prin colaborarea mai activă cu părinţii, cu comunitatea, cu institutiile de la nivel local, judeţean şi naţional cu atribuţii în domeniul educaţiei.

• ANALIZA COMPLEXĂ A COMUNITĂŢII

 PREZENTAREA COMUNEI PUTNA

Putna este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Gura Putnei și Putna (reședința). Aici se află Mănăstirea Putna, construită de Ștefan cel Mare între 1466 și 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la Chilia din 1465.

Putna este situat în partea de nord a județului Suceava, în depresiunea Rădăuți. Coordonatele geografice ale comunei Putna sunt latitudine nordică 47°87' și longitudine estică 25°62' și Gura Putnei sunt latitudine nordică 47°90' și longitudine estică 25°58'. Raportându-ne la asezarile importante din jur, comuna Putna  se afla la 30  km de Rădăuți și 75 km de Suceava.

Cu o spurafață de 3370 de ha, comuna Putna are o populație de 3850 de locuitori la nivelul anului 2016.

ANALIZA CIRCUMSCRIPŢIEI ŞCOLARE

Reţeaua şcolară a comunei Putna în anul şcolar 2016-2017 este formata din mai multe structuri cu o singura personalitate juridică, reflectând structura geografică, socială şi economică a comunei, aceasta fiind următoarea, pe tipuri de unităţi:

 - Școala Gimnazială Putna(clasa pregatitoare – clasa a VIII-a)

 - Școala Gimnazială Gura Putnei(clasa pregatitoare – clasa a VIII-a)

 - Grădinița Putna (trei grupe)

 - Grădinița Gura Putnei(doua grupe)

              Deși locuitorii comunei sunt oameni gospodari, lipsa locurilor de muncă face ca populația să fie săracă, majoritatea trăind din munci ocazionale, ajutorul social și alocația copiilor. Principalele ocupații ale locuitorilor comunei Putna sunt agricultura de subzistență, creșterea animalelor și munca la pădure. In ultimii ani,  au apărut în comună și societăți comerciale având ca  obiect de activitate   extragerea și prelucrarea lemnului, produselor de panificatie si societăți turistice, la care sunt angajați unii dintre locuitorii comunei.

Populaţia  se  caracterizează  prin  spor  natural  negativ,  manifestându-se  o  scădere  lentă  a numărului de locuitori.

Un fenomen actual este plecarea părinţilor la muncă în străinătate, copiii rămânând în grija unuia dintre părinţi, a altor membri ai familiei sau chiar în grija unor persoane străine. La începutul anului şcolar 2016-2017 erau înregistraţi 48 de elevi în această situaţie. Numărul elevilor este în scădere continuă ajungând de la 432 în 2014 la 398 în 2016, datorită migrării familiilor de la sat la oraș sau în străinătate.

COMUNITATEA LOCALĂ

Grupurile  de  interes  în  privinţa  dezvoltării  instituţionale  a  Şcolii  Gimnaziale  „Ștefan cel Mare” Putna sunt reprezentate de :

o administraţia locală

o părinţii

o instituţiile locale ( Biserică, Poliţie, Casa de cultură „Ștefan cel Mare”, Biblioteca comunală)

În  acest  fel  s-au  dezvoltat  relaţii  bune,  de  parteneriat,  întemeiate  pe  cunoaşterea,  aprecierea  şi întărirea rolului şcolii în comunitatea locală. Cadrele didactice şi elevii participă la activităţile realizate în cadrul comunităţii. Şcoala colaborează bine cu autorităţile locale în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor necesare pentru întreţinerea şi repararea şcolii.

Părinţii sunt organizaţi în comitete pe clase şi pe şcoală şi sunt sunt informaţi permanent despre procesul instructiv educativ, participă la activităţile şcolii.

Şcoala are relaţii de parteneriat cu Poliţia în vederea  combaterii delincvenţei juvenile şi pentru realizarea unor ore de educaţie rutieră cu participarea cadrelor de poliţie.

 INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PROGRAMELE DE AJUTORARE A COPIILOR

Elevii proveniţi din familii unde venitul brut sau net nu a depăşit 50% din salariul minim pe

economie au primit: burse, rechizite, calculatoare, astfel:

• rechizitele se acordă elevilor din clasele I-VIII începând cu anul şcolar 1991 - 1992, valoarea medie a unui pachet  este de 20 lei.
• programul „Laptele şi cornul” se acordă din anul şcolar 2003-2004 pentru prescolari si elevii din ciclul primar, iar la inceputul anului scolar 2007 – 2008 a fost introdus acest

program si pentru elevii claselor gimnaziale.

• programul „Euro200”  se  aplică  din  anul  2004-2005,  valoarea  ajutorului  pentru

achiziţionarea de calculatoare este de 200 euro, calculat la cursul de referinţă.

• bursele sociale se acorda de către Consiliul Local Putna la propunerea consiliului de administrație al școlii

CONTEXT LEGISLATIV

               Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

• Constituţia României
• Legea Învăţământului nr. 1/ 2011,  cu modificările şi completările ulterioare.
• Programul de guvernare 2016
• Proiectul planului managerial al Inspectoratului Şcolar al judetului Suceava pentru anul

şcolar 2015-2016

• Legea nr. 128/ 1997, privind Statutul Personalului Didactic.
• Legea privind asigurarea calității în educaţie – O.U.G. nr. 75/2005 cu modificările şi completările ulterioare
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar OMEN nr. 5115/ 15.12.2014
• O.M.E.C.T.S.  nr.  3753/2011  privind  aprobarea  unor  măsuri  tranzitorii  în  sistemul  naţional  de

învăţământ

• Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educaţie.
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
• Raport asupra Stării sistemului naţional de învăţământ, 2013
• Raportul şcolii pe anul şcolar 2015-2016
• Regulamentul intern
• Alte ordine, note, notificări şi precizări M.E.N.

ANALIZA PESTEL

Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici,care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PESTEL a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcoala Gimnazială „Ștefan cel Mare" Putna.

ANALIZA SWOT A STADIULUI DE DEZVOLTARE A ŞCOLII

Analiza s-a realizat pe următoarele paliere:

o curriculum

o resursele umane

o resurse materiale şi financiare

o relaţiile cu comunitatea şi activitatea educativă

1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORGANIZAŢIEI ŞI

DIRECŢIILE DE EVOLUŢIE

„Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.”

(Nicolae Iorga)

• VIZIUNEA

Învățăm să comunicăm, să fim responsabili, tolernați, creativi, pregătindu-ne pentru viață într-un mediu sănătos.

MISIUNEA ŞCOLII

Școala noastră formază elevilor competențe cheie care să asigure învățarea pe parcursul înttregii vieți și competențe pentru societatea cunoașterii. Promovăm valorile europene: cetățenia democratică, respectarea diversității și dezvoltarea durabilă. Educăm copiii pentru a fi capabili să se adapteze într-o lume în permanentă schimbare prin noile tipuri de educație: ecologică, pentru sănătate, antreprenorială, pentru comunicare. Misiunea școlii nu poate fi îndeplinită fără ajutorul comunității, deoarece împreună – profesori, părinți, autorități – trebuie să luăm cele mai bune decizii în privința educației copiilor.

• RESURSE STRATEGICE

q     Personal didactic calificat

q     Număr relativ constant de elevi

q     Rezultate şcolare bune

q     Cadre didactice şi elevi capabili de performanţă

q     Baza materială bună

q     Relaţii interpersonale  care favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ

q    Relaţii  bune,  întemeiate  pe  conştientizarea  rolului  şi  locului  şcolii  în  comunitatea  locală  cu reprezentanţii administraţiei locale

q     Parteneriate educaţionale cu Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Suceava,  Biblioteca comunei Putna

q     O bună comunicare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi cu Casa Corpului Didactic Suceava

• ŢINTE STRATEGICE

T.1.  Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, prin formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora, în spiritul educaţiei incluzive şi a valorilor democraţiei;

T.2. Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate;

T.3.  Creşterea interesului  elevilor  şi  cadrelor  didactice pentru  realizarea de activităţi  educative  care să contribuie  la  promovarea  practicilor  democratice,  orientarea  elevilor  spre  realizarea  în  viaţa  publică, exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean;

T.4.  Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în scopul eficientizării activităţilor şi al adecvării la nevoile exprimate de beneficiari;

T.5. Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de proiecte şi parteneriate locale, naţionale și europen

2.3. OPŢIUNI STRATEGICE

ȚINTA 1

• Creşterea calităţii  procesului  instructiv-educativ  pentru  dezvoltarea  armonioasă  a  personalităţii elevilor, prin formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora, în spiritul educaţiei incluzive şi a valorilor democrației.

Motivarea alegerii ţintei :

1.Legea Educației Naționale formulează ca principală finalitate în   educaţia şi formarea profesională a elevilor,  formarea si dezvoltarea competenţelor acestuia, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală.

2.Cele opt domenii de competențe cheie trebuie să stea la baza curriculum-ului şi a proiectării didactice.

3.Misiunea școlii are în vedere ca fiecare elev să beneficieze de șansa dezvoltării sale pentru a fi pregatit pentru o treaptă superioară în educație, școala satisfăcând nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, de a se adapta la schimbările permanente ale societăţii.

4.Cadrele didactice trebuie să valorifice mai eficient resursele umane și materiale, tehnica informațională,metodele activ-participative.

5. Activitatea școlii trebuie îmbunătățită în domeniul asigurării şi evaluării calitătii educaţiei.

 Resurse strategice:

Ø  Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale;

Ø  Resurse materiale şi  financiare: material curricular corespunzător (planuri de învățământ și programe școlare,  auxiliare  curricular,  manuale,  caiete  de  lucru,  ghiduri  de  aplicare,  culegeri  de  probleme, indrumatoare, softuri educationale); materiale didactice specifice disciplinelor de studiu, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Ø  Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație actualizată

Ø  Resurse de experientă şi expertiză : echipa manageriala, responsabili de comisii, metodiști, formatori, mentori din cadrul școlii și, dacă este cazul, experți din exterior

Ø  Resurse  de  timp  :  alocate  anual    pentru  inițierea,  monitorizarea  și  evaluarea  proiectelor  din  perspectiva unei dezvoltării scolare durabile si  pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI

Ø  Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MENCS, primarie, Consiliu local

OPŢIUNI STRATEGICE

Rezultate aşteptate:

• Toate cadrele didactice au realizat proiectarea demersului didactic în conformitate cu documentele de

politică educaţională;

• A crescut interesul elevilor pentru ore, măsurat în rezultate școlare bune și foarte bune, procent de

promovabiliate în creștere  și scăderea ratei absenteismului;

• Rezultate bune şi foarte bune la evaluarea națională și medii ridicate de admiterea în liceu;
• Creșterea gradului de satisfacție a elevilor și părinților față de metodele utilizate în predare-învățare;
• Mai mulți elevi premiați la olimpiadele și concursurile școlare județene și naționale.

ŢINTA 2

• Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate

Motivarea alegerii ţintei :

1.Legea Educației Naționale formulează ca principală finalitate în   educaţia şi formarea profesională a elevilor,  formarea si dezvoltarea competenţelor acestuia, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală.

2.Elaborarea curriculum-ului si proiectarea didactică pentru orele de consiliere şi orientare şi activitatea

educativă trebuie să se facă având în vedere prevenirea şi combaterea comportamentelor nesănătoase şi

asigurarea siguranţei elevilor.

3.Crearea condiţiilor optime în şcoală contribuie la îndeplinirea misiunii şcolii, de a   dezvolta personalităţi armonioase, autonome şi creative.

4.Există în şcoală resursele umane și materiale, tehnică informațională, care pot fi folosite mai eficient de

către cadrele didactice.

5. Creşterea calităţii educaţiei oferite de şcoală este o idee asumată de către toţi factorii implicaţi în actul

instructiv-educativ.

 Resurse strategice:

Ø  Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, personal auxiliar, autorități locale;

Ø  Resurse materiale şi  financiare: material curricular corespunzător (planuri de învățământ și programe școlare, auxiliare curriculare, softuri educationale); materiale didactice specifice disciplinei consiliere şi orientare, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Ø  Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație

actualizată

Ø  Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, responsabili de comisii, experți din exterior

Ø  Resurse de timp: alocate anual  pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva

unei dezvoltării şcolare durabile şi  pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI

Ø  Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, primărie, Consiliu local .

                                                      OPŢIUNI STRATEGICE:                                             

Rezultate aşteptate:

• Cadrele didactice au realizat proiectarea demersului didactic pentru orele de consiliere şi orientare şi activităţi educative având în vedere asigurarea condiţiilor optime de studiu şi siguranţă;
• Numărul elevilor implicaţi în activităţi eductive şcolare şi extraşcolare a crescut, interesul elevilor

faţă de păstrarea bunurilor şi a ambientului şcolii este mai mare;

• Rezultate bune la evaluarea națională și medii ridicate de admiterea în lice ;
• Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților față de ambientul şcolii şi de condiţiile de siguranţă din şcoală;
• Fluxul  activităţilor desfăşurate în şcoală în domeniul vizat este îmbunătăţit

ŢINTA 3

• Creşterea interesului  elevilor  şi  cadrelor  didactice  pentru  realizarea  de  activităţi  educative  care  să contribuie  la  promovarea  practicilor  democratice,  orientarea  elevilor  spre  realizarea  în  viaţa  publică, exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean

Motivarea alegerii ţintei :

1. Fiecare diriginte şi învăţător are obligaţia de a desfăşura activităţi educative cu clasa pe care o îndrumă.

2.Activităţile educative sunt atractive pentru elevi, deoarece se desfăşoară în contexte variate faţă de orle de

curs.

3.Formarea  unei  personalităţi  armonioase,  autonome  şi  creative  nu  se  poate  realiza  numai  prin  parcurgerea

curriculumului obligatoriu, ci mai ales prin desfăşurarea altor activităţi .

4.Cadrele didactice au participat la cursuri de formare care le dau posibilitate de a desfăşura programe şi

proiecte educative de calitate.

5. Activitatea educativă în şcoala noastră a fost un punct forte până în prezent..

 Resurse strategice:                                                                                                                                                 

Ø  Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale;

Ø  Resurse materiale şi   financiare: programe de activităţi, proiecte, softuri educationale; materiale

didactice specifice, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Ø  Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație

actualizată

Ø  Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, conksilier educativ, responsabili de comisii, experți din exterior

Ø  Resurse de timp: alocate anual  pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva

unei dezvoltării şcolare durabile şi  pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI

Ø  Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, primărie, Consiliul local .

                                                      OPŢIUNI STRATEGICE:                                             

Rezultate aşteptate:

• Toate cadrele didactice  propun activităţi educative în   conformitate cu interesele elevilor şi  ale comunităţii, în perspectiva îndeplinirii misiunii şcolii;
• Creşte numărul proiectelor educative desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional, în care şcoala este implicată;
• Interesul elevilor şi părinţilor pentru activitatea educativă a crescut, fiind concretizat în iniţiative din partea acestora, numărul  participanţilor, calitatea activităţilor desfăşurate;
• Rezultate foarte bune obţinute la concursurile cu tematică educativă propuse de ISJ, MEN sau de alţi parteneri educaţionali;
• Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de activităţile educative desfăşurate;
• Consiliul elevior este mai vizibil în viaţa şcolii.

ŢINTA 4

• Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în scopul eficientizării activităţilor şi al adecvării la nevoile exprimate de beneficiari

Motivarea alegerii ţintei :

1.Necesitatea  impusă  de  legislaţia  în  domeniul  educaţiei  şi  a  orientărilor  actuale  privind  corelarea

obiectivelor stabilite la nivel naţional şi teritorial în domeniul învăţământului cu cele ale unităţii şcolare;

2.Crearea în şcoală a condiţiilor pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale a colectivului de cadre didactice, orientat  spre performanţă;

3.Îmbunătăţirea colaborării elevilor membri în Consiliul elevilor cu profesorii diriginţi şi colegii de clasă în vederea derulării de activităţi educative şi extraşcolare;

4.Operaţionalizarea criteriilor de monitorizare şi evaluare a calităţii educaţiei şcolare;

5.Elaborarea de strategii diferenţiate menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii, indiferent nivelul intelectual, de apartenenţa etnică, religioasă sau de altă natură, prin promovare unui învăţământ incluziv;

6.Existenţa profesorului psihopedagog şi a profesorului de sprijin oferă posibilitatea desfaşurării învăţământului incluziv, a consilierii de specialitate pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale.

 Resurse strategice:                                                                                                                                                   

Ø  Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinţi, autorităţi locale;

Ø  Resurse materiale şi   financiare: documente specifice managementului şcolii, mapele comisiilor,

portofolii, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Ø  Resurse informaţionale reprezintă legislaţia specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, site CCD,

legislaţie actualizată;

Ø  Resurse de experienţă şi expertiză: echipa managerială, responsabili de comisii;

Ø  Resurse  de  timp:  alocate  anual    pentru  evaluarea  rezultatelor  stabilite  în  PDI  şi  planurile  de implementare;

Ø  Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, CJRAE, CCD, primărie, consiliul local.

                                                      OPŢIUNI STRATEGICE:                                             

Rezultate aşteptate:

• Eficientizarea procesului educaţional ca urmare a monitorizării atente a activităţii desfăşurate de către responsabilii de comisii şi a conducerii şcolii;
• Valorificarea mai eficientă  a resurselor umane şi materiale în vederea obţinerii de rezultate şi mai bune printr-um management de calitate;
• O imagine bună în comunitate şi în afara acesteia;
• O relaţie mai bună cu beneficiarii direcţi şi indirecţi;
• Relaţia diriginte-elev capătă o altă dimensiune - dirigintele este atât managerul clasei, cât şi   al activitǎţilor educative, el creează mediul pozitiv în clasǎ, coeziunea şi dinamica grupului, rezolvă cu tact pedagogic  problemele grupului.

ŢINTA 5

• Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derulare de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europe

Motivarea alegerii ţintei :

1. Noul program Erasmus + oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ de a aplica pentru derularea de

proiecte de mobilitate sau partenetiate strategice.

2.Competenţele cheie formate prin curriculum obligatoriu se pot exersa şi dezvolta prin participre la proiecte naţionale dar mai ales europene .

3.Derularea de parteneriate oferă elevilor şansa de a se dezvolta şi şcolii posibilitatea de a-şi îndeplini

misiunea.

4. Cadrele didactice dau dovadă de creativitate, de interes pentru implicarea în astfel de proiecte.
5. CCD oferă cursuri de formare în ceea ce priveşte managementul proiectelor Erasmus+.
6. Şcoala are un nivel scăzut al absorbţiei de fonduri pe proiecte europene.

 Resurse strategice:                                                                                                                                                 

Ø  Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale;

Ø  Resurse materiale şi  financiare: materiale de informare privind implementarea de proiecte, granturi

obţinute în urma aprobării proiectelor depuse, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Ø  Resursele  informaționale  reprezintă  legislația  specifică:  site  MEN,  site  ARACIP,  site  ISJ,  site

ERASMUS+, legislație actualizată

Ø  Resurse  de  experientă  şi  expertiză  :  echipa  managerială,  responsabil  cu  proiecte  comunitare,  ,

formatori, experți din exterior

Ø  Resurse de timp: alocate anual  pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva

unei dezvoltării şcolare durabile şi  pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI

Ø  Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, Comisia europeană, Primarie, Consiliu local.

                                                      OPŢIUNI STRATEGICE:                                             

Rezultate aşteptate:

• Cadre didactice formate în programul Erasmus+;
• Şcoala realizează proiecte şi aplică în diferite apeluri, pentru obţinerea de granturi pentru proiecte

strategice sau de mobilitate;

• Interesul elevilor pentru implicarea în proiecte comunitare a crescut, ceea ce se evidenţiază prin creşterea numărului celor care doresc să fie implicaţi;
• Rezultatele proiectelor desfăşurate sunt vizibile prin diverse oportunităţi de diseminare;
• Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de proiectele desfăşurate;
• Cultura organizaţională va deveni mai puternică, elevii, părinţii şi cadrele didactice vor deveni mai conştienţi de rolul şi de importanţa pe care îl au în şcoală.

III. IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE

DEZVOLTARE

Implementarea proiectului se bazează pe realitatea şcolii la începutul anului şcolar 2016-2017, pe informaţiile obţinute din rapoartele responsabililor de comisii, din informaţii provenite de la cadre didactice, din literatura de specialitate în management educaţional. El este avizat de Consilui de administraţie şi este documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelalte documente manageriale ale şcolii.

Pentru realizarea obiectivelor propuse se cere o bună orientare şi mobilizare a resurselor umane şi material- financiare, dar pot apărea şi condiţionări externe favorabile sau nefavorabile, neanticipate, conjuncturale.

• MONITORIZAREA SI EVALUAREA PROIECTULUI

        Se vor evalua rezultatele obţinute în diferite etape de aplicare a PDI şi se vor compara cu priorităţile stabilite. Realizările vor fi prezentate în consiliile profesorale, şedinţele cu părinţii şi ale Consiliului de administraţie. Pe perioade scurte (anuale semestriale), ţinând cont de realităţile momentului, pot apărea noi obiective generate de schimbările datelor de intrare. Acestea vor   fi identificate şi cuprinse în Planul managerial anual al şcolii.

Evaluarea va avea la baza:

• Procentul de promovabilitate
• Situaţii comparative ale rezultatelor obţinute de elevi la cele două testări  (iniţială şi finală)
• Rezultatele obtinute de elevi la evaluările naţionale;
• Gradul de integrare a absolvenţilor în licee;
• Rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare, concursuri artistice şi sportive
• Gradul de formare a a cadrelor didactice prin cursuri de formare continuă şi obţinere de grade didactice
• Starea bazei didactico-materiale a şcolii
• Gradul de implicare în proiecte comunitare
• Gradul de satisfacţie a beneficiarilor faţă de activitatea şcol

BAZA MATERIALĂ A ŞCOLII

Spații școlare:

Școala Putna(un singur schimb de învățământ): două clădiri cu autorizație sanitară de funcționare:

 - corpul A cu parter si etaj, 6 săli de clasă, cancelarie, un laborator fizică – chimie, un centru de documentare si informare, un laborator AEL, birou secretariat si contabilitate, birou director, cabinet asistență psihopedagogică, grupuri sanitare in  interior, apa potabila, canalizare, teren de sport(38/19).

              - corpul B – parter, 6 săli de clasă, cancelarie, spatiul cornul si laptele, biblioteca(10.000 volume), grupuri sanitare in interior, apa potabila, canalizare.

Corpurile Asi B dispun de un sistem de incalzire realizat de o centrala care foloseste lemnul.

Gradinița cu program normal  Putna: o clădire cu trei săli de grupă, grupuri sanitare situate in interior, apă potabilă. Incalzirea e realizeaza cu ajutorul sobelor.

Școala Gura Putnei: o clădire cu parter si etaj, patru săli de clasă, biblioteca(2000  volume), spatiul cornul si laptele, cancelarie, grupuri sanitare interioare,apă potabilă, un teren de sport(28/12). Incalzirea se realizeaza cu o centrală termică pe lemne. Învățământul se desfășoară în două schimburi, ciclul primar având ore dimineața.

Grădinița cu program normal Gura Putnei: o clădire cu două săli de grupă, grupuri sanitare interioare, apă potabilă. Încălzirea se realizează cu sobe.

Tehnică de calcul:

• reţea de 26 de calculatoare situate în laboratoarele de informatică, birouri şi cabinete
• tablă interactivă SmartBoard
• imprimante
• copiatoare
• scannere
• flipchart-uri

Audio - video:

• 4 videoproiectoare
• 2 televizoare

-           5 laptopuri

• staţie de amplificare

Comunicaţii:

• 2 linii telefonice
• fax
• conexiune la internet

            RESURSE INFORMAŢIONALE

Bibliotecă şcolară

            Fond carte 15000 volume

            Colecţia de periodice

            Tribuna învăţământului

            Monitorul de Suceava

            National Geographic

            Magazin Istoric

            Magazin

 Internet

RESURSE FINANCIARE

Surse de finanţare:

            Bugetul local - Consiliul Local Putna

            Bugetul de stat

            Sponsorizări- donaţii

În prezent nivelurile de învăţământ existente sunt: învăţământ prescolar, primar şi învăţământ gimnazial în filieră educaţională normală, de stat.

REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ 
AN ŞCOLAR 2022-2023

Nr. 890/1.09.2022

CAPITOLUL I

DISPOZITII GENERALE

Art. 1. Regulamentul intern al Școlii Gimnaziale ”Mitropolit Iacob Putneanul” a fost elaborat de către un colectiv de lucru, coordonat de directorul școlii.
(1) Proiectul regulamentului intern al unităţilor de învăţământ preuniversitar se supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţiei părinţilor, în consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi administrativ/nedidactic. Organismele menţionate au avut dreptul de a formula amendamente la proiect, iar în urma dezbaterilor emit avize consultative, prin vot deschis, cu majoritate simplă. Proiectul se supune, spre aprobare, comisiei paritare de la nivelul unității de învăţământ.
(2) Regulamentul intern, precum şi modificările ulterioare ale acestuia, se aprobă prin hotărâre de către consiliul de administraţie.

 (3) După aprobare, regulamentul intern al unităţilor de învăţământ preuniversitar se înregistrează la secretariatul unităţii de învăţământ preuniversitar. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul intern se afişează la avizierul unităţii de învăţământ preuniversitar. Profesorii pentru învăţământul primar/profesorii diriginţi vor prezenta elevilor şi părinţilor, în şedinţe cu elevii şi părinţii, regulamentul intern al respectivei unităţi de învăţământ preuniversitar. Personalul unităţii de învăţământ, părinţii şi elevii îşi vor asuma prin semnătură faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului intern.

(4) Respectarea regulamentului intern al Școlii Gimnaziale ”Mitropolit Iacob Putneanul” este obligatorie pentru întregul personal, pentru toţi elevii şcolii şi părinţii acestora, precum şi pentru alte categorii de persoane care, direct sau indirect, intră sub incidenţa normelor pe care acesta le conţine. Nerespectarea regulamentului intern constituie abatere și se sancționează conform prevederilor legale.

(5) Regulamentul intern al unităţilor de învăţământ preuniversitar poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 30 de zile de la începutul fiecărui an şcolar.
Art. 2. Regulamentul de ordine interioară reglementează: programul cursurilor zilnice, programul serviciului pe şcoală, modul de organizare şi funcţionare al spaţiului interior şi al căilor de acces, organizarea şi funcţionarea comisiilor pe probleme, organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare, comportamentul şi ţinuta elevilor şi întregului personal al şcolii, comportamentul nediscriminatoriu.

Art. 3. Unităţile de învăţământ preuniversitar se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a elevilor, a personalului didactic şi administrativ/nedidactic.

1)Unităţile de învăţământ preuniversitar se organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

 2) Organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar se realizează în baza principiului echității, conform căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare și a principiului incluziunii sociale, asigurând egalitatea de șanse pentru toți beneficiarii educației.

(3) Unitățile de învățământ preuniversitar vor asigura respectarea principiului garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și a dialogului intercultural.

(4) Organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar se realizează în conformitate cu principiul calității, în bază căruia activitățile de educație se realizează prin raportare la standardele de referință aprobate și la bune practici recunoscute la nivel național și internațional.

Art. 4. Regulamentul intern al Școlii Gimnaziale ”Mitropolit Iacob Putneanul”este elaborat în temeiul prezentului regulament, al Metodologiei cadru de organizare și funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, al măsurilor impuse de pandemia cu SARSCOV2 şi al legilor care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar.

CAPITOLUL II

PROGRAMUL DE FUNCŢIONARE AL ŞCOLII

Art. 5. Programul cursurilor zilnice pentru elevi se desfăşoară :
-8.00-15.00-Școala Gimnazială  ”Mitropolit Iacob Putneanul”
-8.00-12.00-Şcoala Gimnazială  Gura Putnei – înv. Primar(cl. preg. – cl a III-a)

-8.00-13.00 – Grădinița cu program normal „Prichindel” Putna și Grădinița cu program normal „Căsuța poveștilor” Gura putnei
-12.00-19.00 – Școala Gimnazială Gura Putnei – înv. Gimnazial și cl. a IV-a

Acest program poate suferi modificări, cu aprobarea ISJ Suceava, în timpul anotimpului rece.

Art. 6. Programul directorului se desfăşoară între orele 8.00-16.00.

Art. 7. Programul cadrelor didactice se desfăşoară în intervalul 8.00 – 18.00 în funcţie de orar şi excepţional mai târziu, în cazul unor activităţi extraşcolare, şedinţe cu părinţii şi consilii profesorale.

Art. 8. Programul compartimentului secretariat se desfăşoară în intervalul 8.00– 16.00, la Şcoala Gimnazială ”Mitropolit Iacob Putneanul”cu posibilităţi de modificare în funcţie de nevoile şcolii sau ale părinţilor.

Art. 9. Programul compartimentului nedidactic se desfăşoară în intervalul 6.00 – 20.00, cu posibilitatea modificării în funcţie de nevoile şcolii şi locaţie.

Art. 10. Programul Bibliotecii şcolii se desfăşoară în intervalul 08.00 – 18.00 .

Art. 11. Programul cabinetului de consiliere elevi se desfăşoară în intervalul 12.00 – 16.00 pe fiecare școală în parte.

CAPITOLUL III

SECURITATEA INSTITUŢIEI  ŞI SERVICIUL PE ŞCOALĂ

(se vor respecta toate măsurile de protecție și prevenire impuse de contextul epidemiologic)

Art. 12. Securitatea şcolii este asigurată pe următoarele căi:
-de către  profesorii de serviciu.
-de către personalul administrativ de întreţinere în intervalul 6.00 – 20.00;
-prin intermediul serviciului de supraveghere video.

Art. 13. Accesul în şcoală al elevilor, întregului personal al şcolii, părinţilor şi al altor persoane, se face prin două intrări, intrarea elevilor fiind aflată sub supravegherea  profesorilor de serviciu.

Art. 14. Elevii, părinţii şi alte persoane care intră în şcoală dupa ora 8.00 sunt consemnate în caietul  de serviciu, pe baza carnetului de elev, buletinului sau legitimaţiei.

Art. 15. Serviciul pe scoala are caracter obligatoriu pentru toate cadrele didactice ;

Art. 16. Supravegherea elevilor la intrarea şi ieşirea din şcoală va fi asigurată de către profesorul de serviciu/învăţătorul de serviciu de la parter, conform graficului de serviciu stabilit zilnic pe şcoală;

Art. 17. Supravegherea elevilor în timpul pauzelor este asigurată de către profesorii de serviciu de pe fiecare palier, conform graficului profesorilor de serviciu pe şcoală;

Art. 18. Securitatea zilnică a cataloagelor va fi asigurată prin colaborarea secretariatului şcolii cu profesorii coordonatori, cadrele didactice de serviciu şi personalul administrativ.

15. a) Predarea cataloagelor se va face de către secretarul Şcolii profesorului de serviciu/învăţătorului de serviciu.
    b) Preluarea cataloagelor la sfârsitul cursurilor (ora 15.00) se va face de catre secretarul Şcolii de la profesorul de serviciu.
    c) În cazul sedintelor cu parintii, învatatorul sau dirigintele preia şi predă cheia de la secretariat pe baza de proces-verbal, asumându-şi responsabilitatea pentru securitatea tuturor cataloagelor pe parcursul activitatii.

Art. 19. Supravegherea circulatiei elevilor pe casa scărilor va fi asigurată de profesorii de serviciu conform graficului profesorilor de serviciu pe scoala;

Art. 20. Alte atributii ale profesorului/învatatorului de serviciu sunt detaliate în Anexa nr. 1 a prezentului regulament;

Art. 22. Sancțiunile aplicate cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic implicat în asigurarea securității şcolii, care nu efectueaza sau nu respecta atributiile privind serviciul pe şcoală, prevazute în anexe, sunt:
-Atenționare verbală;
-Atentionare scrisă;
-Punerea în discutie în cadrul Comisiei de Disciplină ;
-Diminuarea calificativului anual.

Art. 23. Sanctiunile aplicate elevilor care nu efectueaza sau nu îndeplinesc atributiile privind serviciul pe şcoală sunt:
-observaţie individuală;
-mustrare scrisă;
-mutarea disciplinară la o clasă paralelă

CAPITOLUL IV

COMPORTAMENTUL ŞI VESTIMENTATIA ELEVILOR

Art. 24. Elevii sunt obligati să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă în spaţiul şcolii.
Art. 24. La intrarea şi ieşirea din şcoală, elevii trebuie să respecte următoarele reguli:
a) să evite aglomerarea la intrarea sau ieşirea pe intrarea elevilor.
b) să folosească căile de acces marcate de indicatoare şi prevăzute în Regulamentul de Ordine Interioară;
c) să se deplaseze în ordine şi fără să alerge;
d) să acorde prioritate colegilor din clasele mai mici;
e) să acorde prioritate cadrelor didactice şi tuturor persoanelor mai în vârsta;
f) sa nu blocheze usile şi căile de acces ;
g) sa nu se împinga sau să-şi pună piedici;
Art. 25. În incinta şcolii elevii trebuie să respecte următoarele reguli:
-Să păstreze curăţenia pe holuri, în clase, scări şi alte spatii ale şcolii;
-Să se deplaseze în ordine şi fără să alerge pe holuri şi pe casa scărilor;
-Să nu se împingă sau să-şi pună piedici în clase, pe holuri şi în alte spaţii ale şcolii;
-Să respecte regulamentul specific laboratoarelor şi sălii de sport;
-Să acorde prioritate colegilor mai mici în spaţiul uşilor interioare, pe scări şi pe holuri ;
-Să acorde prioritate cadrelor didactice în spaţiul uşilor interioare, pe scări şi pe holuri ;
-Să nu foloseasca balustradele de pe casa scarilor drept tobogan ;
-Să nu alerge prin clase ;
-Să nu se urce pe bănci ;
-Să nu se urce pe pervazul ferestrei sau să se aplece în afară ;
-Să nu umble la instalaţia electrică ;
-Să manifeste respect faţă de cadrele didactice şi faţă de întregul personal al şcolii ;
-Să manifeste respect faţă de parintiţ şi alte persoane care au acces în spaţiul şcolii ;
-Să manifeste respect fata de ceilalţi colegi;
-Să nu manifeste atitudini şi gesturi necuviincioase precum: înjurii, scuipat, semne obscene, cuvinte jignitoare, etc.
-Să nu manifeste atitudini violente şi comportament agresiv ;
-Să nu deterioreze bunurile şcolii ;
-Să foloseasca în mod civilizat toaletele ;
-Băieţii să nu intre în toaleta fetelor, iar fetele sa nu intre în toaleta băieţilor;
-Să nu folosească telefoanele mobile  în timpul orelor; Telefoanele trebuie închise în timpul programului școlar și pot fi folosite doar la cererea profesorilor sau în caz de urgențe determinate de starea de sănătate sau de alte probleme familiale. Folosirea lor în orice alt mod atrage după sine scădere notei la purtare.

Art. 26. În privinta introducerii de către elevi a anumitor obiecte în şcoală, prezentul regulament precizează:
-Este interzisă introducerea băuturilor alcoolice în şcoală;
-Este interzisă introducerea ţigărilor, chibritelor şi brichetelor în şcoală;
-Este interzis fumatul în şcoală;
-Este interzisă introducerea cuţitelor şi altor obiecte contondente ;
-Este interzisă introducerea în şcoala a materialelor pornografice;
-Este interzisă introducerea în şcoală a miniplayer-elor, boxelor şi căştilor pentru ascultat muzica;
-Se interzice introducerea în şcoală a medicamentelor şi altor substanţe, decât cele pentru uz personal şi prescrise de medic;
-Se interzice folosire sau introducerea în şcoală a telefoanelor mobile cu camera video sau camera foto; Înregistrarea sau fotografierea sunt strict interzise iar în acest caz, telefonul este sigilat și păstrat în fișet cu cheie până la sfârșitul semestrului, când este predat părinților pe bază de proces verbal.
-Este interzisă introducerea în şcoală a materialelor de propagandă politică;
-Se interzice introducerea în şcoală a animalelor de orice fel, în alte scopuri decât cele didactice;
-Este interzisă reclama şi comercializarea în şcoală a oricaror produse, fiind exceptate cele de uz didactic;
-Se interzice introducerea şi folosirea în şcoală a spray-urilor paralizante sau cu alte efecte;
-Este interzisă introducerea în şcoală a unor sume mari de bani şi obiecte de valoare ;
-Este interzisă introducerea în şcoală a obiectelor şi substanţelor inflamabile, a petardelor, pocnitorilor şi altor obiecte pirotehnice;

Art. 27. Elevii sunt obligaţi să poarte la şcoală o ţinută decentă.

Art.28. Se interzice elevilor purtarea unei ţinute indecente la şcoală, precum : pantaloni decupaţi, pantaloni scurţi, rochii şi fuste scurte, bluze scurte, decoltate sau decupate, tricouri sau maiouri indecente, haine cu inscripţii ori înscrisuri de orice fel;

Art. 29. Se interzice elevilor machiajul, vopsirea unghiilor,  purtarea unghiilor lungi, a părului vopsit ori modelat anormal (gel, ţepi, etc.);

Art. 30. Este interzisă purtarea cerceilor de către băieţi ori a cerceilor excesiv de mari de către fete;

Art. 31. Se interzice purtarea la şcoală a podoabelor scumpe sau excesiv de mari, precum: lanţuri, mărgele, brăţări metalice, inele;

Art. 32. Se interzice purtarea de către elevi a tatuajelor de orice fel.

Art. 33. Nerespectarea regulilor privind comportamentul elevilor în şcoală, cât şi a celor legate de vestimentaţie, atrage după sine următoarele sancţiuni, prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar, aplicate în funcţie de gravitatea faptei şi de numărul abaterilor:
-Observaţia individuală aplicată de diriginte, învăţător sau profesor;
-Mustrare scrisa înmânată parintilor/tutorilor legali, personal, sub semnatura, însotita de scăderea notei la purtare;

-Retragerea temporară sau definitiva a bursei sociale sau de merit;
-Mutarea disciplinară la o clasă paralelă în aceeași unitate de învățământ.

Art. 34. (1)Deteriorarea bunurilor şcolii de către elevi atrage după sine obligativitatea reparării bunurilor distruse sau înlocuirea imediată a acestora, sau după caz, suportarea tuturor cheltuielilor pentru înlocuirea bunurilor deteriorate (contravaloare bunuri, transport, manoperă etc.).

(2) În cazul că vinovatul nu se cunoaşte, răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase.
(3) Pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor primite gratuit, elevii înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou sau achita contravaloarea acestuia.
(4) În cazul spargerii sau deteriorarii geamurilor termopan, elevii sunt obligaţi să repare sau să înlocuiască în aceeaşi zi sticla, sau după caz, să suporte toate cheltuielile privind contravaloarea bunului deteriorat sau stricat, transportul şi manopera.

CAPITOLUL V

PERSONALUL DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

1. 1. Cadrele didactice

Art. 35. Toate cadrele didactice trebuie să fie prezente la şcoală cu 15 min. înainte de începutul programului, conform orarului zilnic.
Art. 36. Profesorul sau învăţătorul de serviciu în schimbul de dimineaţă trebuie să se prezinte la şcoală la ora 7.30.
Art. 37. Profesorul sau învăţătorul de serviciu pe şcoală este obligat să ducă la îndeplinire atributiile prezentate.
Art. 39. Cadrele didactice trebuie să respecte programul de lucru stabilit prin orarul şcolii, astfel încât intrarea şi ieşirea de la ore să se facă imediat dupa ce s-a sunat, utilizându-se integral şi eficient cele 45 – 50 minute ale lecţiei
Art. 39. Cadrele didactice sunt obligate sa nu absenteze nemotivat nici să părăsească orele de curs fără aprobarea conducerii şcolii şi să anunţe urgent conducerea şcolii în cazul aparitiei unor situaţii neprevăzute care impun absenţa de la şcoală.
Art. 40. Cadrele didactice trebuie să aibă o ţinută şi o comportare ireproşabila în relaţiile cu colegii, întreg personalul şcolii, elevii şi părinţii acestora.

Art. 41. Le este interzis cadrelor didactice sa aplice pedepse corporale elevilor ori să agreseze verbal sau fizic elevii sau alte persoane din şcoală.

Art. 42. Le este interzis cadrelor didactice să primească bani sau cadouri din partea elevilor, părinților sau altor persoane.

Art. 43. Le este interzis cadrelor didactice să strângă diverse sume de bani de la elevi, părinți sau alte persoane.

Art. 44. Cadrele didactice sunt obligate să consemneze zilnic în condica de prezenţă tema lecţiilor conform planificării şi orarului.

Art. 45. Participarea la şedintele consiliului profesoral este obligatorie pentru toate cadrele didactice, absenţa nemotivată de la mai mult de două şedinţe ale consiliului profesoral se consideră abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea calificativului anual la Bine.

Art. 46. Participarea membrilor consiliului de administraţie la şedinţele acestuia este obligatorie. Absenţa nemotivată de la mai mult de doua şedinţe ale consiliului de administratie se sancţionează cu excluderea din consiliu şi imposibilitatea de a mai fi ales în acest consiliu timp de 5 ani.

Art. 47. Cadrele didactice sunt obligate sa participe la toate activităţile extraşcolare la care sunt solicitate de către conducerea şcolii, absenţa nemotivată de la o singură activitate atrage după sine sancţionarea.

Art.48 . Cadrele didactice au responsabilitatea morală şi profesionala de a participa la  cursurile de formare initiate de conducerea şcolii, Inspectoratul Şcolar, Casa Corpului Didactic Suceava.

Art. 49. Cadrele didactice pot solicita maxim 3 zile de învoire pe an în interes personal, cu condiţia să asigure suplinirea orelor de către o persoană calificată şi să depuna cererea la secretariat cu cel putin o zi înainte. Învoirile din perioada de vacanţă vor fi scăzute din drepturile de concediu.

Art. 50. Cadrele didactice au obligaţia de a supraveghea ieşirea ordonată a elevilor după ultima oră de curs, aşteptând până la plecarea ultimului elev din clasă.
Art. 51. Le este interzis cadrelor didactice de a folosi telefonul mobil în timpul orelor de curs sau de a iesi pe hol pentru convorbiri telefonice.
Art. 52. Întreg personalul didactic de predare este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor şi informaţiilor care privesc strict instituţia, nefăcând publice acele informatii care aduc atingere imaginii instituţiei.

Art. 53. Cadrele didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică şi educativă extraşcolară pot fi recompensate prin acordarea diplomei de excelenţă, instituită de conducerea şcolii pe baza următoarelor criterii:
-Aplicarea frecventa a metodelor moderne (active şi interactive) la lecţii;
-Progrese remarcabile înregistrate de elevi la testele organizate de şcoală;
-Implicarea în proiecte europene;
-Rezultate deosebite obţinute de elevi la Evaluarea Naţională;
-Rezultate deosebite obtinute de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare;
-Rezultate deosebite obţinute de elevi la concursuri şi activităti extraşcolare;
-Gradul de implicare în activităţi organizate pentru promovarea imaginii şcolii.

Art. 54. Toate cadrele didactice au obligaţia de a prezenta la începutul anului şcolar, cel târziu după prima saptamână de şcoală, carnetul de sănătate vizat la zi.

Art. 55. Detalierea atribuţiilor, sarcinilor, competentelor şi responsabilităţilor cadrelor didactice se realizeaza în fisa postului.

Art. 56. Cadrele didactice care încalcă prevederile prezentului regulament, cât şi prevederile Regulamentului de organizare şi functionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar pot primi următoarele sanctiuni :
-Atenţionare verbală individuală;
-Observaţie scrisă;
-Punerea în discuţie în cadrul Comisiei de disciplină;
-Avertisment însotit de diminuarea calificativului;
-Diminuarea salariului de baza, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere, de îndrumare şi de control, cu pâna la 15% pe o perioada de 1-6 luni;
-Suspendarea, pe o perioada de pâna la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei functii didactice superioare, sau pentru obtinerea gradelor didactice, ori a unei functii de conducere, de îndrumare şi control;
-Destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învatamânt;
-Desfacerea disciplinara a contractului de munca.

2. 2. Personal didactic auxiliar

Art. 57. Personalul didactic auxiliar este obligat sa respecte programul şcolii specific fiecarui compartiment.

Art. 58. Atributiile, sarcinile, competentele şi responsabilităţile personalului didactic auxiliar sunt cuprinse în fişa postului.

Art. 59. Personalul didactic auxiliar este obligat să participe la acele ședinte de consiliu profesoral la care se discută probleme legate de compartimentele în care își desfășoară activitatea.

Art. 60. Personalul didactic auxiliar trebuie să aibă o ţinută şi o comportare ireprosabila în relațiile cu cadrele didactice, elevii, parintii, personalul nedidactic al şcolii, precum şi cu orice persoană din afara instituţiei.

Art. 61. Personalul didactic auxiliar are obligaţia de a răspunde la toate solicitările venite din partea conducerii şcolii, considerate de interes major pentru instituţie.

Art. 62. Întregul personal didactic auxiliar are obligaţia să participe la cursurile de formare, iniţiate de conducerea şcolii, Inspectoratul Şcolar sau Casa Corpului Didactic, în conformitate cu specializarea şi compartimentul în care activează.
Art. 63. Întreg personalul didactic auxiliar este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor şi informatiilor care privesc strict instituţia, nefăcând publice acele informaţii care aduc atingere imaginii institutiei.
Art. 64. Personalul didactic auxiliar are obligatia de a semna zilnic condică, consemnând cu exactitate activitatile desfăşurate în ziua respectivă.
Art. 65. Întreg personalul didactic auxiliar are obligaţia de a prezenta la începutul anului şcolar carnetul de sănătate vizat la zi.
Art. 66. Nerespectarea prevederilor actualului regulament, sau a prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitaţilor de învăţământ preuniversitar, cât şi a sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor prevăzute în fişa postului, duce automat la aplicarea următoarelor sancţiuni, în functie de gravitatea şi numărul abaterilor:
-Observatie individuala verbală;
-Observatie scrisă;
-Avertisment;
-Diminuarea salariului de baza
-Desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

V.3. Personal nedidactic

Art. 67. Personalul nedidactic este obligat să respecte programul zilnic stabilit de Conducerea Scolii împreună cu şeful compartimentului administrativ.
Art. 68. Personalul nedidactic are obligatia de a asigura securitatea şcolilor în urmatoarele intervale de timp: 6.00 – 7.30 şi 14.00 – 20.00.

Art. 69. Personalul nedidactic asigură igienizarea şi întreţinerea şcolii la nivelul sectoarelor repartizate de directorul şcolii şi în conformitate cu fişa postului.

Art. 70. Atribuţiile, sarcinile, competentele şi responsabilităţile personalului nedidactic sunt cuprinse în fisa postului.

Art. 71. Personalul nedidactic are obligaţia să răspundă la toate solicitările venite din partea conducerii şcolii, considerate de interes major pentru instituţie.
Art. 72. Personalul nedidactic este obligat să aiba un comportament civilizat faţă de cadrele didactice, personalul didactic auxiliar, elevi, parinti şi faţă de orice persoană care intră în şcoală.
Art. 73. Se interzice personalului nedidactic să utilizeze baza materială a şcolii în alte scopuri decât cele legate de interesele institutiei.
Art. 74. Întreg personalul nedidactic al şcolii este obligat să prezinte la începutul anului şcolar carnetul de sănătate vizat la zi.
Art. 75. Nerespectarea prevederilor actualului regulament cât şi a prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitaţilor de învatamânt preuniversitar, cu referire la personalul nedidactic, atrage dupa sine următoarele sancţiuni, aplicate în conformitate cu Codul Muncii şi în funcţie de gravitatea şi numărul abaterilor:
-Observaţie individuală verbală;
-Avertisment scris;
-Suspendarea contractului individual de munca pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare;
-Reducerea salariului de baza pe o durată 1-3 luni cu 5-10 %;
-Desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

CAPITOLUL VI

COMISIILE CU CARACTER PERMANENT

Art. 76. Comisiile cu caracter permanent  se constituie în conformitate cu  Regulamentul de organizare şi functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar.
Art. 77. Atribuţiile comisiilor  şi ale responsabililor de comisii  sunt prevazute în  Regulamentul de organizare şi functionare a unitatilor de învatamânt preuniversitar.

Art. 78. Alegerea şi numirea responsabililor de comisii se face prin metoda candidaturii la începutul fiecarui an şcolar. În cazul lipsei candidaturilor la unele comisii, directorul şcolii numeşte responsabilii de comisii în urma consultarilor cu membrii acelor comisii.
Art. 79. În baza Regulamentului de organizare şi functionare a unităţilor de învatamânt preuniversitar,  le este interzis cadrelor didactice să primească bani sau cadouri din partea elevilor, părinților sau altor persoane.

În Școala Gimnazială ”Mitropolit Iacob Putneanul”funcţionează următoarele comisii cu caracter permanent:

• Comisia pentru curriculum
• Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii
• Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității;
• Comisia de securitate și sănătate în muncă și pentru situații de urgență;
• Comisia pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică
• Comisia pentru control managerial intern

Art. 80. Activităţile comisiilor  se desfăşoară pe baza programului de activităţi propus de responsabilul fiecărei comisii şi aprobat de catre directorul şcolii, întrunirea comisiilor se face cel putin o dată pe lună, iar prezenta este obligatorie.

Art. 81. Responsabilii comisiilor  din anul precedent, au obligaţia ca în prima saptamână din luna septembrie a noului an şcolar să întocmeasca raportul privind activitatea comisiei respective pentru întreg anul şcolar trecut şi să o predea conducerii şcolii.
Art. 82. Responsabilii comisiilor  din anul precedent, au obligaţia ca în a doua saptamână din luna septembrie a noului an şcolar să pregatească toate documentele şi materialele de la dosarul comisiei din anul precedent şi să le predea secretarului şef în vederea arhivării acestora.

Art. 83. Absenta nemotivată de la două activităţi ale comisiei pe parcursul unui an şcolar, se sanctioneaza cu diminuarea calificativului anual.

CAPITOLUL VII

TRANSPORTUL ELEVILOR CU MICROBUZUL ŞCOLAR

Art. 84. Este obligatorie asigurarea prezenţei unui cadru didactic sau părinte pe întreaga durată a deplasării indiferent de vârsta elevilor, în scopul supravegherii acestora şi asigurării condiţiilor de securitate pe traseele deservite pentru unitatea noastră.

Art. 85. Profesorul însoţitor va instrui preşcolarii şi elevii ori de câte ori este cazul în legătură cu securitatea transportului. Traseul cu staţiile de îmbarcare şi debarcare ale elevilor a fost aprobat în şedinţa Consiliului Profesoral. Staţiile de îmbarcare – debarcare precum şi orele de îmbarcare – debarcare vor fi trecute obligatoriu în foaia de parcurs a conducătorului auto ( dus şi întors);
Pentru orice incident petrecut în timpul îmbarcării-debarcării elevilor , în alte locuri decât cele stabilite, va fi răspunzător direct conducătorul auto sau persoana care decide acest lucru;
Numărul de preşcolari/elevi transportaţi într-o cursă nu poate depăşi numărul locurilor disponibile din microbuzul şcolar;

Art. 86. Se interzice cu desăvârşire transportul simultan al preşcolarilor/elevilor şi al altor persoane care nu sunt angajaţi ai şcolii, în acest caz profesorul însoţitor trebuie să atragă atenţia şoferului că încălcarea acestei prevederi poate duce la sancţiune;

Capitolul VIII
Dispoziţii finale și tranzitorii

Art. 87. Prezentul regulament va fi completat cu diverse norme şi reglementări după aprobarea lor prealabilă în Consiliul de Administraţie al unităţii.
Art. 88. (1) Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării evaluărilor naţionale. (2) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar are obligaţia de a aduce la cunoştinţa personalului, elevilor, părinţilor/tutorilor legal instituți ai acestora şi partenerilor educaţionali prevederile alin.(1).
Art. 89. În unităţile de învăţământ preuniversitar, fumatul este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Art. 90. În unităţile de învăţământ preuniversitar se asigura dreptul fundamental la învățătură și este interzisă orice formă de discriminare a elevilor și a cadrelor didactice, a personalului nedidactic și auxiliar, în conformitatea cu Legea nr. 324/2006 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

Director,

prof. Crețan Ciprian Florentin

 1 septembrie 2022

Prezentul regulament a fost dezbătut în Consiliul Profesoral din 2.09.2022 și aprobat în Consiliul de Administrație din 2.09.2022.            

PREȘEDINTE: DIRECTOR, prof. CREȚAN CIPRIAN FLORENTIN 

MEMBRI:

prof. înv. primar - CHIDOVEȚ MARIANA AURICA

prof. înv. primar - HERDEȘ SUCEVEANU OANA

prof. înv. primar - MUTESCU VERONICA

prof. dr. COTOS CAMELIA

prof. inv. preșcolar - CÎRDEI ELENA

CÎRNEALĂ ANDREEA - reprezentantul părinților

MANDICI DOINIȚA - reprezentantul părinților

DAVID ANDREEA - reprezentantul părinților

COROAMĂ GHEORGHE - reprezentantul Primăriei Putna

CENUȘĂ NOHAI NICOLETA - reprezentantul Consiliului Local Putna

BOGHEAN MIHAI - reprezentantul Consiliului Local Putna

PLAMADA TUDOR - reprezentantul Consiliului Local Putna

prof. înv. primar: ZUBAȘ DANIELA ORNELLA - reprezentantul Sindicatului Învățământului

SECRETAR: 

prof. înv. primar - CREȚAN IONELA

 Scurt Istoric

Primele forme de organizare a învăţământului la Putna sunt legate de acţiuni ale Bisericii Ortodoxe Române, centru de iradiere a culturii sub diferitele ei forme de manifestare, ca o necesitate, în primul rând, pentru asigurarea instrucţiei în vederea folosirii textelor sfinte şi, în al doilea rând, pentru transmiterea mesajelor şi valorilor culturale şi estetice.
     La Mănăstirea Putna funcţiona, încă de la începutul existenţei sale, o şcoală duhovnicească, care a devenit o şcoală superioară de teologie pentru pregătirea clerului din Moldova şi o academie duhovnicească după modelul celei de la Kiev.  Data înfiinţării celei din urmă fluctuează, însă aceasta funcţiona în paralel cu vechea şcoală duhovnicească, predându-se: ceaslovul, psaltirea, octoihul, catehismul moldoveneşte şi ruseşte, alcătuirea scrisorilor moldoveneşti, psaltirea după metoda grecească, gramatica, geografia, retorica, istoria bisericii,  metode de predare fiind, atât memorarea, cât şi logica.  Între 1470 şi 1585 au fost dascăli la Putna: Eustatie Protopsaltul, Antonie  Protopsaltul, ritorul Lucaci şi alţii, şcoala începând o nouă perioadă o dată cu reforma iniţiată de Grigore Ghica în 1747.
    Un document al lui Theodor Calimachi din 15/25 iunie 1759 sublinia necesitatea înfiinţării unei şcoli în condiţiile în care existau dificultăţi pentru copii comunităţii de a ajunge la alte şcoli aflate la mare distanţă. În acest context, documentul poate fi considerat momentul de înfiinţare a postului de învăţător al şcolii elementare din Putna, care în acel moment funcţiona pe lângă mănăstire.
    În momentul anexării Bucovinei la Imperiul Habsburgic, în localitatea Putna exista o şcoală elementară cu caracter confesional.  Arhimandritul Vartolomeu Măzăreanu a construit la 1 ianuarie 1779 în preajma „vechii mănăstiri”(în preajma bisericii de lemn de la Putna) o „şcoală mare şi o şcoală mică, tot sub un acopărământ”.  În anul 1813 se hotărăşte de către Cancelaria Aulică şi Comisia Aulică a Studiilor înfiinţarea a 17 şcoli elementare în Bucovina, între care una şi în Putna.  În anul 1858, şcoala mănăstirească devine şcoală poporală, care, în continuare, era susţinută financiar  de călugării de la mănăstirea Putna.
     Clădirea şcolii se afla într-o casă a mănăstirii, în anul 1859 fiind recenzaţi 159 de copii de vârstă şcolară, ca dascăl funcţionând monahul Domiţian Iacubovici. Din 1/13 septembrie 1861 postul de învăţător  fost ocupat de monahul Mleşniţă.
     În anul 1871 erau 30 de copii înscrişi, din care numai 13 frecventau. În această situaţie s-a considerat necesar cumpărarea unei case de la Grigore Puzdre pentru localul şcolii, dascăl fiind, încă din anul 1870, primul laic în persoana lui Vasile Cobilanschi. În perioadele în care, din diferite motive, postul de învăţător era liber, suplinirea era asigurată de monahul Galaction Mleşniţă.
     În anul 1893 erau înscrişi un număr de 117 copii. Şcoala era condusă de Dormidont Vlad, iar clădirea în care funcţiona nu era corespunzătoare pentru acest număr de copii.   Se impunea ca o necesitate construirea unui local nou, a cărui construcţie va începe în anul 1899. Ridicarea clădirii a fost susţinută de comună, construcţia fiind din cărămidă cu 4 săli de clasă şi locuinţă pentru director. La construcţia şcolii au participat şi mulţi localnici prin muncă, transportul materialelor, unelte şi bani. Localul şcolii a fost dat în funcţiune în 1901 cu 4 clase de elevi, în care erau înscrişi 329 de copii. Şcoala poseda o grădină de 32 de ari şi 05 m², fiind înzestrată cu toate facilităţile necesare.
     Noul cadru statal al României întregite a oferit posibilitatea punerii în valoare a tradiţiilor din sfera învăţământului din provinciile istorice. Şcoala a reprezentat un domeniu important al vieţii culturale care a contribuit la consolidarea statului român întregit, mai ales, prin măsurile luate de autorităţile româneşti pentru centralizarea diverselor forme şi tipuri de instituţii şcolare.
     În anul 1919, la şcoala Putna funcţiona o secţie română cu 299 elevi la care predau trei cadre didactice şi o secţie germană cu 195 elevi pregătiţi de patru învăţători. În adresa nr. 165/1920 de la Şcoala Putna se arăta că, alături de discipline de studiu ca: citire, calcul, religie, gimnastică, limba română, caligrafie, istorie, geografie, ştiinţele naturii, desen, cântarea, se preda şi lucrul manual, în cursuri speciale care durau până la ora 12, inclusiv sâmbăta, în două zile pe săptămână prelungindu-se până la ora 13.
       Dascălii au activat pe tărâm cultural în direcţia păstrării tradiţiilor şi pentru creşterea gradului de instrucţie a locuitorilor prin organizarea de şezători, serbări culturale, biblioteci populare.  Învăţătorii nu se limitau la ridicarea spirituală a satelor, ci erau adevăraţi susţinători ai procesului de integrare a Bucovinei în cadrul României întregite, venind în sprijinul administraţiei locale.   Corpul didactic a organizat cursurile de alfabetizare şi cele speciale, a susţinut conferinţe, s-a implicat în rezolvarea problemelor economice, sanitare, agricole ale comunităţii cu scopul creşterii gradului de civilizaţie şi îmbunătăţirea  vieţii locuitorilor satelor.
     Un alt aspect ce trebuie menţionat este activitatea culturală desfăşurată de dascăli. O intensă activitate culturală a depus învăţătorul Edwin Ernest, venit la şcoala Putna în anul 1922, care s-a implicat împreună cu directorul Ilarion Firescu  în mobilizarea tinerilor satului pentru desfăşurarea de programe artistice cu ocazia desfăşurării sebării organizate la Putna în anul 1926 de către societatea studenţească „Arboroasa”. Ilarion Firescu a organizat primul cor de elevi, iar învăţătoarele Lucreţia Pârnac şi Cornelia Firescu au avut preocupări pentru transmiterea artei populare şi a portului tradiţional, organizând expoziţii şcolare de artă populară O astfel de expoziţie, organizată în anul 1922 a fost vizitată de Eugenia Ioneţ. Cornelia Firescu era şi o colecţionară de mostre de cusături de pe cămăşi vechi pe care le transpunea în caiete cu modele. Învăţătoarea Olimpia Semrad a înfiinţat cercul gospodinelor cu care organiza şezători literare în timpul cărora se ţineau conferinţe cu caracter educativ. De asemenea, se implica în organizarea de programe artistice şi baluri cu scopul strângerii de fonduri pentru elevii cu probleme financiare
      Cu toate greutăţile provocate de desfăşurarea celui de al II-lea război mondial, învăţământul a continuat să funcţioneze. Totuşi, frecvenţa celor care urmau cursurile era destul de scăzută. În anul 1941, la sfârşitul anului şcolar, se preciza, în documentele oficiale, că au fost înscrişi 260 de copii, din care au frecventat 149 de elevi(76 băieţi şi 73 fete). La grădiniţă au fost 55 înscrişi şi doar 14 au frecventat, cursurile primare fiind absolvite de 9 copii, din care 4 băieţi.  Situaţia era mai gravă la grădiniţă, adresa nr. 8 din 3 ianuarie 1941 precizând că la instituţia menţionată nu funcţiona nici un cadru didactic deoarece frecvenţa era foarte scăzută în timpul iernii datorită condiţiilor climatice grele şi a răspândirii satului pe o mare întindere.
     Activitatea culturală se desfăşura în cadrul societăţii de literatură „Daniil Sihastrul”, în Cercul Gospodinelor Române, în cadrul Căminului Cultural şi a Crucii Roşii. În cursul anului şcolar 1942/1943 nu s-au desfăşurat cursuri pentru adulţi şi nu au avut loc conferinţe de popularizare, însă corpul didactic participa la opera de ajutor social.
    După ştergerea efectelor imediate ale celui de al II-lea război mondial şi  normalizarea vieţii cotidiene, şcoala a redevenit un important centru de interes pentru locuitorii satului. La 22 iunie 1949, la şcoala Putna erau înscrişi 271 elevi, din care 256 au frecventat, iar din cei din urmă un număr de 243 elevi au promovat, 10 au rămas repetenţi şi 18 elevi erau cu situaţia neclarificată, iar 89 elevi s-au înscris la examen. Procentul frecvenţei elevilor se ridica la 96,15% pentru învăţământul elementar şi 81,08% pentru gimnaziu. Învăţământul funcţiona dimineaţa. Starea clădirii era bună, însă lipsea mobilierul şi materialul didactic era insuficient, fără a se preciza starea  de uzură şi funcţionalitatea.  Spaţiul şcolar cuprindea 311,64 m.p., cu un volum total de 1164,87 m³, în care funcţionau şase clase pentru învăţământul primar şi trei clase pentru învăţământul gimnazial.
     Creşterea numărului de elevi, în special datorită prelungirii învăţământului obligatoriu la 10 ani, impunea ca o necesitate construirea unui nou local. Ca urmare se construieşte un nou corp de şcoală, pe baza proiectului de şcoală rurală din anul 1979, din zidărie portantă, grinzi prefabricate şi beton armat, acoperit cu plăci de azbociment, care a fost pus în funcţiune în 1982. Costul construcţiei s-a ridicat la 746.889 lei şi s-a realizat în timpul direcţiunii domnului profesor Aurel Cotos. În anul 1984 se realizează terenul de sport. Instituţia de învăţământ a primit numele „Ştefan cel Mare” la 11 noiembrie 1999, având personalitate juridică şi următoarele structuri: Şcoala Gimnazială Gura Putnei, Grădiniţa cu program normal Putna şi Grădiniţa cu program normal Gura Putnei.
     Şcoala Gimnazială Gura Putnei, integrată ca structură a şcolii  Putna începând din anul 1999, a fost construită în anul 1873, din cărămidă, ultima reparaţie generală fiind în anul 1966. La Gura Putnei există  o grădiniţă, cu două săli de clasă, în  suprafaţă de 84 m.p, construită în anul 1945.
     Şcoala a trecut prin diferite perioade istorice, fiind supusă schimbărilor politicii din domeniu în urma aşa ziselor „reforme”, de la reforma şcolară din 1948, când şcoala românească s-a aflat sub influenţa  modelului sovietic, la reforma de astăzi, când declarativ politica şcolară a devenit „prioritate naţională”. Astăzi, cu toate dificultăţile existente, şcoala şi corpul didactic au menirea de a pregăti cetăţeni luminaţi, activi, cu atitudini angajante, membri ai unei societăţi europene, fundamentată pe ideea recunoaşterii valorii, pe respectarea drepturilor persoanei, pe ideea toleranţei, a unicităţii în diversitate, a solidarităţii, a angajamentelor civile şi sociale.

Profesor Doctor Cotos Camelia